Heulog Cymru

Așa. Deci unde se află cele mai multe castele pe metru pătrat din lume? Unde găsești înghețata aceea de soc și de zmeura de-ai sta de 10 ori la coadă pentru încă și încă două cupe? Și unde te prinde apusul pe plajă cu o cutie de fish&chips goală lângă tine? Asta pentru că pescărușii, care ți-au tot dat târcoale, te-au convins până la urmă că cina nu-i perfectă dacă n-o împarți cu cineva. Ai dreptate, în Țara Galilor.

Să nu trec mai departe înainte să spun că am întâlnit în Tenby cel mai pufos și mai crăcănat pescăruș. Bine, el era cu mămica lui, care mă certa de fiecare dată când deschideam fereastra, dar care se mai liniștea când vedea că tot ce fac este să le dau să mănânce. Își făcuseră culcuș pe acoperișul hotelului în care stăteam, iar camera mea avea un geam lateral care dădea fix către dormitorul lor. Mi-au bucurat serile și diminețile cu gângureli, iar la despărțire ne-am promis că n-o să ne uităm. Eu mi-am ținut promisiunea.

Tenby nu este însă doar despre pescăruși. Este și despre oameni faini, despre case victoriene care par niște fondante, pe care tocmai ai primit-o și nu știi de unde s-o începi, despre valuri care-ți cântă de “somn ușor” în timp ce tu îți așezi picioarele pe marginea ferestrei și respiri săratul mării, despre liniștea care se înghesuie în micul port aflat și el în cutia cu bomboane și unde printre bărci o să găsești o bisericuță construită pe la sfârșit de secol XIX pentru pescarii care se puneau la drum pe mare și aveau o rugăciune de lăsat în urmă.

Drumurile prin Țara Galilor sunt mereu verzi și prietenoase. Oriunde te-ai îndrepta, o să dai de lacuri, păduri, râuri și ziduri de piatră care înconjoară orașele, dar care nu-i despart pe oameni nici de alți oameni și nici de animale.

Cât am umblat prin Wales nu am întâlnit nicio picătură de ploaie. În schimb, mi-a bătut inima ca nebuna la fiecare apus de soare. O fi fost și de la bere, nu știu ce să zic. Aberystwyth le-a avut pe amândouă. “Gura râului Ystwyth” o să te răsfețe cu soarele și berea de care ziceam, dar o să te și surprindă cu cea mai mare Camera Obscura din lume de unde-o să poți privi în lung și-n lat și de jur împrejur către infinit și înapoi.

Iar mersul cu picioarele goale prin nisip și cu soarele în buzunar o să te transforme într-un Mic Prinț abia coborât de pe un asteroid în mijlocul planetei ăsteia căreia îi spunem “acasă”.

Când vei ajunge în Dinefwr Park, te va întampina o ceată de căprioare leneșe chiar acolo, lângă Newton House. Casa victoriană cu fațadă gotică absolut fermecătoare, o casă prin care nu doar că poți să te plimbi după aproape patru secole de când a fost construită, dar din care poți pleca cu o carte second-hand tocmai achiziționată din magazinul super șic aflat în fosta bucătărie a casei. Bine, eu am plecat și cu o sticlă de vin de soc. Ia-ți timp pentru o plimbare prin pădurea de lângă, n-ai s-o uiți prea curând.

Și da, în Wales te pupă căluții. Mie mi s-a întâmplat lângă castelul Carreg Cennen și, recunosc, mi-a plăcut. Din castel au mai rămas doar niște ziduri, da-i fain drumul până la ruine, iar pupicul acela o să te facă să zâmbești în acea zi și apoi, de fiecare dată când îți vei aminti că ai fost în Wales.

Costa Țării Galilor este liniștită, timpul stă pe loc cât vrei tu, iar jocurile cu marea par fără sfârșit.

David’s Head este o peninsulă verde verde, unde cu ceva noroc o să dai nas în nas cu vreun delfin sau cu vreo focă. Eu n-am avut plăcerea, însă plimbarea de-a lungul mării, ronțăind pice ar y maen, niște prăjiturici de care-o să te îndrăgostești, promit, mi-a umplut ochii și plămanii de bucurie. Ah, să nu uit! Se spune că St Patrick ar fi fost de pe-aici.

Că ești la malul mării sau într-o mocăniță printre dealuri, Țara Galilor o să te farmece. Când vei auzi cymraeg, una dintre cele mai vechi limbi încă vorbite pe Pământ, o să te simți teleportat cu vreo 4000 de ani înapoi. Satului cu cel mai lung nume îi zice Llanfairpwllgwyngyllgogerychwyrndrobwllllantysiliogogogoch. N-am ajuns. Mai sunt locuri cu nume greu de pronunțat. Plwmp, Llanllwni sau Mwnt, de exemplu. Ia să vedem, te-ncumeți? Iar casa cea mai mică din Marea Britanie tot în Wales ai s-o găsesti. O cheamă Quay House, măsoară 3,05 m x 1.83 m, e roșie și se află în Convy. Am văzut-o doar în fotografii. 

Ziceam că au fost cinci zile fără nicio picătură de ploaie. Asta mi-a lipsit, recunosc. Poate că va fi o dată viitoare și poate că atunci o să simt ploaia pe piele. Am să merg și la un meci de rugby. Gata, am trecut pe listă.